Universitatea Politehnica din București arată miercuri, într-un comunicat de presă, că a luat la cunoștință din presă despre documentele semnate de cadre didactice din UPB pentru susținerea publicării unor lucrări având drept autori persoane private de libertate.
„În Carta Universității Politehnica din București se prevede că membrii comunității academice au dreptul «de a exprima liber opinii profesionale în spațiul universitar și de a iniția acțiuni în nume propriu, în afara acestui spațiu, dacă nu afectează prestigiul învățământului și demnitatea profesiei». În baza legislației în vigoare și Cartei UPB, demersul cadrelor didactice care au inițiat în nume personal documentele pentru susținerea publicării lucrărilor scrise de către persoanele private de libertate va fi supus analizei Comisiei de Etică și Integritate Academică. Concluziile Comisiei de Etică și Integritate Academică vor fi publicate pe site-ul universității și aplicate cu celeritate”, potrivit sursei citate.
Reprezentanții UPB au precizat că documentele semnate de cadrele didactice nu reprezintă angajamente ale instituției de învățământ superior, ci puncte de vedere exprimate în nume personal.
Totodată, UPB menționează că articolul 123, alineatul 6 din Legea educației prevede că „în instituțiile de învățământ superior este interzisă periclitarea sub orice formă a dreptului la exprimarea liberă a opiniilor științifice și artistice”.
„Libertatea academică este garantată de lege (art.123 alin. 1) și dă dreptul membrilor comunității să opteze liber pentru dezvoltarea profesională, pentru activitățile asumate, fără manipulare, cenzură sau persecuții. Analizând și prevederile din Legea nr. 254/2013 și decizia ANP 619/14.10.2011, precum și documentele semnate de cadrele didactice din Universitatea Politehnica din București, se constată că nu reprezintă angajamente ale instituției de învățământ superior, ci puncte de vedere exprimate în nume personal”, se mai arată în comunicatul citat.
Ministrul Educației, Adrian Curaj, a cerut, luni, Consiliului Național al Rectorilor (CNR) să solicite universităților o analiză punctuală a cazurilor în care profesorilor din respectivele instituții au dat recomandări pentru cărți scrise de deținuți.
Adrian Curaj a solicitat CNR să întreprindă demersurile necesare pentru apărarea integrității academice, în condițiile în care profesori universitari și conferențiari au semnat recomandări pentru cărțile scrise de persoanele aflate în regim de detenție.
O situație centralizată a măsurilor luate de fiecare universitate în parte va fi centralizată și transmisă până la data de 11 februarie 2016, potrivit Ministerului Educației.
Direcția Națională Anticorupție a anunțat, marți, că a deschis dosar penal în cazul cărților scrise de către deținuți și face verificări privind favorizarea făptuitorului, fiind vizați profesori universitari care au coordonat sau validat lucrările, reprezentanții editurilor care le-au publicat și funcționari ai ANP care au propus eliberarea.
Tot marți, ministrul Justiției, Raluca Prună, a anunțat că va propune Guvernului, în prima ședință din februarie, emiterea unei ordonanțe de urgență pentru abrogarea articolului din lege care prevede că deținuții care scriu lucrări științifice beneficiază de o reducere cu 30 de zile a pedepsei pentru fiecare carte.
Conform articolului 96 alineatul 1, litera f) din Legea 254/2013 privind executarea pedepselor, în cazul elaborării de lucrări științifice, se consideră 30 de zile executate pentru fiecare lucrare științifică.
Ministerul Justiției a făcut publică lista profesorilor universitari care, după cum prevede procedura, le-au dat deținuților recomandare scrisă pentru a elabora o lucrare științifică pe o anumită temă. De asemenea, sunt enumerate și editurile care au publicat sutele de lucrări scrise în penitenciare.